Listă cu lucrări privind criminalitatea informatică şi aspecte conexe (Ultima actualizare – decembrie 2017) (Maxim Dobrinoiu and George Zlati)

Prezenta listă cu lucrări privind criminalitatea informatică şi aspecte conexe acesteia îşi propune să aducă în prim plan incursiunile doctrinare ale unor autori români. Demersul s-a dorit a fi unul exhaustiv, fără a exclude materiale raportat la diverse criterii ce pot fi cu uşurinţă catalogate drept subiective. Lucrările omise urmează a face obiectul unei liste actualizate în numerele ulterioare ale revistei Penalmente Relevant. Pentru a aduce un plus valoare prezentului demers, s-a încercat plasarea lucrărilor în anumite categorii specifice. De asemenea, deşi doar ocazional, au fost inserate comentarii succinte privitoare la conţinutul referințelor bibliografie.

Şantajul. Probleme punctuale (Dorel Herinean)

Rezumat: Prezentul articol reprezintă o analiză în detaliu cu privire la anumite probleme punctuale care au apărut sau pot apărea în aplicarea art. 207 Cod pen., text care conține incriminarea infracțiunii de șantaj. Autorul nu a utilizat forma clasică a unui articol, tratând, în schimb, câte o problemă distinctă în fiecare capitol. Unele aspecte discutate au fost inspirate din analizarea unor hotărâri judecătorești în care s-au învederat aspectele respective, în timp ce altele sunt rezultatul unor exerciții teoretice. În majoritatea cazurilor autorul a încercat formularea unor propuneri de lege ferenda, care pot fi localizate la finalul fiecărui capitol.

Redeschiderea urmăririi penale ca urmare a plângerii formulate de inculpat împotriva ordonanței de clasare. Nelegalitate, consecințe și căi de atac (Oana Bugnar)

Rezumat: Deși prevederile legale care reglementează plângerea împotriva actelor procurorului, respectiv redeschiderea urmăririi penale pot părea clare la o primă vedere, jurisprudența a demonstrat contrariul într-o cauză în care de la o simplă plângere împotriva soluției de clasare formulată de inculpat, prin care s-a solicitat schimbarea temeiului de clasare, s-a ajuns la un „hățiș” de proceduri, generat de faptul că procurorul ierarhic a infirmat ordonanța de clasare și a dispus redeschiderea urmăririi penale în considerarea faptului că încadrarea juridică dată inițial faptei ar fi fost una greșită, ignorând astfel principiul non reformatio in pejus.

Servicii over-the-top (OTT) vs. servicii de comunicaţii electronice. Art. 142, ART. 152, art. 154 și art. 170 Cod procedură penală (George Zlati)

Rezumat: Având în vedere discuţiile apărute în jurisprudenţă şi literatura de specialitate cu privire la apartenenţa serviciilor over-the-top (OTT) la categoria serviciilor de comunicaţii electronice, este necesară o analiză introductivă prin raportare la legislaţia din România pentru a vedea în ce categorie se situează anumite servicii oferite pe Internet. Ceea ce îşi propune acest articol este de a identifica aspectele problematice ce ţin de calificarea unui serviciu oferit pe Internet ca fiind unul de comunicaţii electronice şi consecinţele pe care le poate avea calificarea unui serviciu ca fiind unul over-the-top (OTT) şi nu unul de comunicaţii electronice prin raportare la anumite instituţii de drept procesual penal.