Curtea de Apel Cluj. Procurorul general nu are competența de a infirma o soluție dispusă de procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (Oana Bugnar)

Rezumat: Printr-o sentință a Curții de Apel Cluj s-a stabilit faptul că procurorul general nu are nici competența funcțională și nici materială de a verifica legalitatea și temeinicia unei soluții de clasare dispuse de un procuror DIICOT, prezentul material prezentând atât argumentele judecătorului de cameră preliminară cât și argumentele suplimentare care susțin această soluție.

EVALUAREA MEDICO-LEGALĂ A DISCERNĂMÂNTULUI ÎN CAUZELE PENALE (Daniel Ioan Ureche și Bianca Cârdan)

Rezumat: Examinarea medico-legală psihiatrică are un rol primordial în domeniul justiției, aceasta furnizând date menite să stabilească responsabilitatea persoanelor care au comis acte de natură infracțională. În spiritul aplicării рrinсiрiilor și normelor eticii și аlе soсiеtății dе drерt în toаtе domеniilе dе асtivitаtе, sе impune еlаborаrеа unor măsuri сorеsрunzătoаrе dе рrеvеnțiе și intеrvеnțiе а fеnomеnеlor dе dеviаnță сu саrасtеr аntisoсiаl, аdrеsаtе саzurilor саrе аu mаnifеstаt сonduitе dе inаdарtаrе soсiаlă.

UNELE ASPECTE PRIVIND REȚINEREA, PREDAREA ȘI PERCHEZIȚIONAREA TRIMITERILOR POȘTALE (Mihai Suian)

Rezumat: În acest articol autorul a analizat trăsăturile principale ale reținerii, predării și percheziționării trimiterilor poștale în reglementarea Noului Cod de procedură penală, prezentând evoluția protecției dreptului la viață privată și a secretului corespondenței în România cât și istoria folosirii corespondenței în procesul penal autohton.
Autorul arată condițiile legale pentru autorizarea măsurii, modul cum poate fi utilizată de organele de urmărire penală pentru obținerea probe, dar arată și limitările acesteia față de procedee probatorii moderne precum supravegherea tehnică.

FORMELE INFRACȚIUNII DE LUARE DE MITĂ (Georgian Marcel Husti)

Rezumat: Infracțiunea de luare de mită există încă din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, ea este o infracțiune cu un grad ridicat de complexitate și pune multe probleme, pe măsură, în aplicarea ei.  Una dintre cele mai controversate probleme legate de această infracțiune apare cu privire la formele infracțiunii. Jurisprudența este neunitară, iar doctrina este de asemenea împărțită cu privire la acest aspect. Scopul acestui articol îl reprezintă analizarea acestor diverse curente.

Câteva aspecte referitoare la infracțiunile de trafic de persoane (art. 210 Cod penal), proxenetism (art. 213 Cod penal) și folosirea serviciilor unei persoane exploatate (art. 216 Cod penal) (Diana Lucaciu)

Rezumat: Prezentul articol își propune, mai întâi, o succintă analiză a raportului dintre infracțiunea de trafic de persoane și cea de proxenetism, în ipoteza în care subiect pasiv al ambelor fapte este aceeași persoană, pentru a stabili dacă este sau nu posibilă reținerea unui concurs real de infracțiuni într-o astfel de situație. În continuare, autoarea a încercat să ofere  o definiție sensului noțiunii de „determinare” din cuprinsul art. 213 alin. (1) C.pen. pentru a evidenția diferențele față de cuprinsul art. 329 C.pen. 1969. A treia secțiune a articolului cuprinde câteva criterii pentru aplicarea Deciziei nr.

Participația improprie. Analiza unor cazuri particulare (Dorel Herinean)

Rezumat: Participația improprie este o instituție care a fost reglementată pentru a valida teoriile elaborate de doctrina cu scopul de a acoperi anumite situații care excedeau sferei de reglementare a formelor clasice de participație. Această instituție este una complexă, care poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare în situații concrete, scopul acestui articol fiind de a prezenta, mai întâi, câteva considerații generale, care sintetizează o bună parte din doctrina apărută cu privire la participația improprie, precum și de a învedera câteva aspecte relative la participația improprie în cazul persoanelor juridice.