Expertiza genetică în cauzele penale

REZUMAT:Prin acest articol autorii doresc să promoveze folosirea tehnicilor de biologie moleculară în cadrul unor expertize genetice judiciare. Pornind de la definiția expertizei genetice date de Codul de procedură penală, care face referire strict la Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, autorii atrag atenția asupra limitărilor impuse de legislația privind realizarea profilurilor genetice în afara unui anumit tipar. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere scopul administrării probei în procesul penal și a interpretării teleologice a legislației procesuale – care permit folosirea oricărei metode sau abordări științifice în realizarea oricărei expertizei genetice.

Astfel, acest articol descrie tehnicile de bază și cel mai des întrebuințate în biologia moleculară și subliniază aplicabilitatea lor în procesul penal în funcție de problemele ce trebuie soluționate.

Ca studiu de caz, autorii prezintă cazul inculpării lui Richard J. Schmidt de către Statul Louisiana pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prin infectarea victimei cu HIV și virusul hepatitei C. În acest caz, expertiza genetică a folosit metoda secvențierii ADN-ului viral de HIV și folosirea unor metode bioinformatice și statistice pentru determinarea relației de filiație ale populațiilor virale dintre victimă și unul dintre pacienții făptuitorului. Astfel, acest caz este primul caz din S.U.A. care s-au folosit tehnici de comparare a ADN-ului viral pentru determinarea legăturii dintre doi indivizi.

DNA FORENSIC EXAMINATION IN CRIMINAL CASES

ABSTRACT: The main objective of this article is to promote the use of molecular biology techniques in the field of DNA forensic examinations. By analysing the definition of DNA forensic examination within the Criminal Procedure Code, which only refers to the National System of Genetic Data (RO: S.N.D.G.J.), the authors signal the limitations imposed by law regarding the gathering of genetic data outside of a given format. In spite of these limitations, the objectives of administering evidence in a criminal case, as well as the teleological interpretation of procedural legislation must be taken into account – which permit the use of any method or scientific approach in conducting DNA forensic examinations.

This article describes the basic and most-commonly employed methods in molecular biology and underlines their applicability to criminal investigations. Their applicability is determined by the problems that require addressing in the various stages of the criminal investigation and/or case.

The authors present the prosecution of Richard J. Schmidt by the State of Louisiana as a case study, for second degree attempted murder, by the exposure of his victim to HIV, as well as Hepatitis C virus. The criminal investigation employed DNA forensic examination, which employed DNA sequencing of HIV viral DNA, as well as bioinformatics and statistical methods, in determing the relationship between viral populations in the victim and one of the patients of the suspect. This represents the first case in the U.S.A. in which DNA comparison was used on viral DNA to establish a link between two individuals.