PRESUPUSA INFAILIBILITATE A PROBELOR ADN. LIMITE ȘI VULNERABILITĂȚI

Rezumat: În afara dezbaterilor îndelungate cu privire la presupusa încălcare a drepturilor civile şi a vieţii private, Dolan şi Felch avertizează cum că probele ADN au incriminat ocazional şi persoane nevinovate, incriminare care ulterior s-a dovedit a fi rodul inter-contaminării realizate la faţa locului sau în laborator, a interpretării eronate a rezultatelor analizelor de laborator, cât şi prin supraestimarea mijloacelor de probă sau a interpretării defectuoase a semnificaţiei lor în procedurile penale. Un raport emis de Academia Naţională de Ştiinţe din Statele Unite ale Americii a arătat că, deşi probele ADN au ridicat într-adevăr nivelul de fiabilitate ştiinţifică, numai aproximativ 10 % din acestea este disponibil, şi va ajuta la rezolvarea unei infracţiuni numai dacă susţine o ipoteză probatorie care intensifică sau nu factorul de vinovăţie sau nevinovăţie.

ARE DNA EVIDENCE INFALLIBLE? LIMITS AND VULNERABILITIES

Abstract: In addition to long-standing debates about alleged violations of civil and private rights, Dolan and Felch warn that DNA samples occasionally incriminated of innocent people, criminalization that later turned out to be the result of inter-contamination on the spot or in the laboratory, false interpretation of the results of laboratory tests, overestimation of evidence or misinterpretation of their significance in criminal proceedings. A report issued by the National Academy of Sciences of the United States has shown that although DNA samples have indeed raised scientific reliability, only about 10% of them are available, and will help resolve a crime only if it supports a probative hypothesis that intensifies the guiltiness or innocence factor.