Rezumat: Articolul analizează dispoziţiile legale incidente privind confiscarea specială în cazul săvârșirii infracţiunii de camătă, prevăzută de art. 351 C.pen. În concret, printr-o întrebare adresată Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie în procedura prevăzută de art. 475 și urm. C.proc.pen., s-a ridicat problema posibilităţii confiscării speciale a banilor daţi cu dobândă, ca îndeletnicire, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C.pen, respectiv a dobânzii obţinute prin săvârșirea infracţiunii de camătă, prevăzută de art. 351 Cod penal, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C.pen.

Rezumat: Scopul acestui articol este de a analiza infracțiunea de viol, așa cum a fost incriminată în legislația română, de la Codul penal 1864 și până la incriminarea actuală, regăsită în art. 218 și 218^1 C.pen., care au adus în discuție o nouă viziune asupra conduitelor incriminate și asupra societății. Prima parte a prezentului studiu este dedicată evoluției incriminării în ritmul dezvoltării societății, în timp ce în cea de-a doua, am analizat prevederile legale actuale, canalizându-ne atenția asupra câtorva dintre întrebările apărute ca urmare a intrării în vigoare, la data de 01.01.2024, a noilor texte de incriminare.

Rezumat: Prezenta lucrare își propune să supună analizei schimbarea legislativă adusă dreptului martorului la tăcere și neautoincriminare prin intermediul Legii nr. 201/2023. Decizia Curții Constituționale nr. 236/2020 l-a condus pe legiuitor spre această schimbare legislativă, care poate fi percepută, la prima vedere, ca și volatilă din perspectiva inexistenței unor limite clare ale exercitării dreptului la tăcere și neautoincriminare de către martor.

Luând în considerare problemele de aplicare practică a unei reglementări generale, este important de fixat limitele acestui drept și schimbările necesare pentru eficientizarea aflării adevărului, fără a afecta într o măsură considerabilă exercitarea acestuia, chestiuni analizate în prezentul studiu.

Rezumat: Autorul lucrării analizează infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale, subliniind importanța protejării libertății sexuale a acestora în era digitală. Astfel, critică textul legal actual întrucât exclude anumite comportamente care lezează, în esență, în aceeași manieră valoarea socială protejată de norma de incriminare și propune soluții de îmbunățire a acestuia.

Rezumat: În prezenta lucrarea ne propunem să analizăm posibilitatea reținerii unei absorbții naturale a infracțiunii reglementate prin art. 4 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea reglementată prin art. 2 din aceeași lege, în acele situații în care se săvârșește unul dintre elementele materiale comune celor două infracțiuni atât în scopul consumului propriu, cât și în scopul traficului. Se va examina în ce măsură de lege lata reținerea celor două infracțiuni în concurs conduce la o sancționarea dublă a autorului pentru săvârșirea aceluiași verbum regens.

Vor fi expuse inechitățile cauzate de lipsa unor criterii clare și previzibile de demarcare a celor două infracțiuni.

Rezumat: Prezentul articol analizează impactul și provocările aduse de tehnologiile bazate pe inteligența artificială (IA), cu un accent particular pe tehnologia deepfake, prin raportare la inițiativele legislative globale și eforturile de reglementare a cadrului legal pentru a echilibra inovația tehnologică cu protecția drepturilor individuale.

Manipularea prin deepfake, reprezentând o formă de contrafacere a unor seturi de imagini sau sunete,
adică a unor date informatice lato sensu, autorul a oferit o analiză asupra posibilității reținerii unor infracțiuni specifice precum falsul informatic, violarea vieții private și înșelăciunea.

Rezumat: Prezentul articol propune o analiză de ansamblu a relației dintre infracțiunea de înșelăciune și diverse instituții ale dreptului civil. Astfel, după trecerea în revistă a unor scurte considerații istorice cu privire la evoluția incriminării acestei fapte antisociale, atenția este centrată asupra interferențelor existente între înșelăciune și conceptul dolului din dreptul civil, prin prisma diferențelor și a asemănărilor identificate. În final, sunt prezentate câteva situații din activitatea instanțelor, în care identificăm o suprapunere mai mult sau mai puțin problematică a acestora.

Rezumat: Independent de calitatea pe care societatea aflată în insolvență o dobândește în cadrul procesului penal, exercitarea de către mandatar a drepturilor persoanei juridice implică anumite particularități în funcție de stadiul în care se află procedura de insolvență.

Anterior inițierii oricărui demers judiciar, este necesar să fie obținut avizul prealabil al administratorului
judiciar sau ca reprezentarea convențională să opereze în baza unui contract de asistență juridică încheiat de societate, prin lichidatorul judiciar, după caz. Chestiunile punctate mai sus au incidență asupra examinării criteriilor de admisibilitate a actelor procesuale formulate de entitate, condiții analizate de organul judiciar în orice fază sau etapă a procedurilor penale.

Prezenta listă cu lucrări privind criminalitatea informatică şi aspecte conexe acesteia îşi propune să aducă în prim plan incursiunile doctrinare ale unor autori români, fie că acestea sunt în limba română sau limba engleză. Demersul s-a dorit a fi unul exhaustiv, fără a exclude materiale raportat la diverse criterii ce pot fi cu uşurinţă catalogate drept subiective. Lucrările omise urmează a face obiectul unei liste actualizate în numerele ulterioare ale revistei Penalmente Relevant.
Pentru a aduce un plus valoare prezentului demers, s-a încercat plasarea lucrărilor în anumite categorii specifice. De asemenea, deşi doar ocazional, au fost inserate comentarii succinte privitoare la conţinutul referințelor bibliografie.

Rezumat: Prezenta lucrare abordează principalele inconveniente structurale și de aplicare ale normei abuzului în serviciu. Pentru o mai bună înțelegere a traiectului, cu siguranță involutiv al normei, studiul va analiza incidental, elementele de tipicitate ale infracțiunii pentru a reliefa caracterul indefinit al normei și pentru a stabili care sunt categoriile de subiecți în cazul cărora incidența abuzului pare a fi limitată. Ulterior parcurgerii acestei etape, se pretează spre a fi analizată interferența abuzului în serviciu cu ramura dreptului contravențional. Nu în ultimul rând, cu titlu de subiect central al prezentului studiu, va fi prezentată relația abuzului în serviciu cu alte infracțiuni și se va încerca găsirea unor soluții de compromis.