Rezumat: Prezentul articol analizează necesitatea modificării procedurii camerei preliminare, astfel cum este ea reglementată în prezent în Codul de procedură penală, având în vedere și influența deciziei Curții Constituționale nr. 641/2014 asupra desfășurării acesteia. Trecând prin toate cele 7 articole ale procedurii (art. 342-348 Cod procedură penală), autorul indică modificările ce ar putea realiza o procedură coerentă și echitabilă.

Rezumat: În acest articol autorul a analizat relaţia existentă între privilegiul contra autoincriminării şi criptarea datelor informatice. Având în vedere complexitatea subiectului, acesta a încercat o analiză în profunzime, pornind chiar de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia privilegiului contra autoincriminării. Având în vedere raţionamentele desprinse din diversele cauze aflate pe rolul Curţii, autorul a încercat să tranşeze problematica aplicării privilegiului supus analizei raportat la diverse situaţii concrete, ca de exemplu: atunci când o persoană este constrânsă să transmită cheia de decriptare ori să decripteze în mod nemijlocit informaţia şi să remită ulterior conţinutul într-un format lizibil.

Rezumat: Articolul care reglementează circumstanțele reale și personale vine uneori să tranșeze discuții purtate în doctrină, după cum vine alteori să le pună într-o altă lumină. Într-un fel sau altul, problemele care urmează a fi discutate vor avea ca nucleu art. 50 din Codul penal. Prima chestiune pe care o vom avea în vedere va fi participația la infracțiunile praeterintenționate. (I) În continuare, vom analiza particularitățile participației la infracțiunile continuate și de obicei, întrucât este discutabil în ce măsură forma continuată și de obicei pot fi considerate circumstanțe reale. (II) Deoarece a creat divergențe în doctrină, vom trata și problema coautoratului la infracțiunile cu subiect activ special.

Rezumat: Luând în considerare faptul că atât la nivel naţional cât şi la nivel european discutăm despre o expansiune a normelor de incriminare, fapt ce generează dificultăţi practice, autorul îşi propune o analiză prin care să clarifice unele aspecte referitoare la concursul de calificări. De asemenea, în contextul noului Cod penal, având în vedere lipsa de reglementare a concursului de calificări, autorul îşi propune să identifice pricipalele criterii utilizate în literatura de specialitate în vederea facilitării interpretării anumitor texte de incriminare. Dreptul comparat este folosit la răndul său drept sursă în vederea stabilirii a două categorii ale concursului de calificări: concursul de calificări alternativ şi cel incompatibil.

Rezumat: Noul proces penal reflectă eforturile legiuitorului de reorientare a concepției procesuale a Codului de procedură penală către sistemul bazat pe procedura acuzatorială, dar adaptată în mod corespunzător sistemului nostru continental. În acest context, dispozițiile procesuale privind exercitarea acțiunii civile nu au fost ocolite de legiuitor, fiind guvernate însă, în mod pregnant, de principiul soluționării cu celeritate a conflictului de drept penal ivit. Prin intermediul acestui studiu, autorul dorește să supună atenției cititorilor câteva aspecte de teorie privind constituirea ca parte civilă în noul proces penal, precum și modul în care ar trebui aplicate acestea în practica judiciară.

Cuvânt-înainte: Prezenta listă cu lucrări privind criminalitatea informatică şi aspecte conexe acesteia îşi propune să aducă în prim plan incursiunile doctrinare ale unor autori români. Demersul s-a dorit a fi unul exhaustiv, fără a exclude materiale raportat la diverse criterii ce pot fi cu uşurinţă catalogate drept subiective. Lucrările omise urmează a face obiectul unei liste actualizate în numerele ulterioare ale revistei.

Pentru a aduce un plus valoare prezentului demers, s-a încercat plasarea lucrărilor în funcţie de anumite categorii. De asemenea, deşi doar ocazional, au fost inserate comentarii succinte privitoare la conţinutul anumitor materiale.