Rezumat: Prezentul studiu abordează o temă de actualitate - modalitatea în care Parchetul European desfăşoară urmărirea penală. Acest subiect a iscat multe controverse încă din momentul în care s-a lansat ideea înființării unei astfel de structuri de parchet la nivelul Uniunii Europene.

Rezumat: În acest articol autoarea prezintă o analiză a grupului infracțional organizat, așa cum este descris de articolul 367 din noul Cod penal român. Studiul începe prin investigarea valorii sociale protejate, alături de originile, rațiunea și evoluția acestei infracțiuni în sistemul juridic național. Autoarea examinează apoi fiecare conduită incriminată, evidențiază caracteristicile grupurilor infracționale menționate, concentrându-se totodată pe elementele distinctive ale diferitelor forme de pluralități de făptuitori. Cercetarea are în vedere dreptul penal comparat, jurisprudența relevantă, precum și doctrina juridică.

Rezumat: Prezentul articol vizează o analiză de ansamblu a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Astfel, se urmărește definirea noțiunii de înscris prin raportare la elementele esențiale ale acestuia, sunt evidențiate problemele generate de definiția legală conferită caracterului oficial, respectiv se analizează incidența formei agravate a infracțiunii și anume comiterea faptei de către un funcționar public. De asemenea, se aduc argumente în sensul adoptării teoriei intelectuale a falsului material, fiind analizate și celelalte modalități susținute de doctrină privind determinarea falsului cu relevanță penală.

Rezumat: Prin prezenta lucrare se supun analizei câteva ipoteze de realizare a scopului ascunderii sau al disimulării originii ilicite a bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, în contrast cu hotărârile de achitare în baza temeiului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., anume că fapta nu este prevăzută de legea penală, reţinându-se inexistența acestui scop. Ca o necesitate dictată de jurisprudenţă, se abordează succint şi distincţia dintre scopul infracţiunii de spălare a banilor şi cel al infracţiunii de evaziune fiscală. Totodată, se propun repere pentru realizarea aprecierii asupra existenţei scopului infracţiunii.

Rezumat: Prin recenta decizie nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României aceasta a stabilit că începând cu data publicării în Monitorul Oficial a deciziei sale anterioare, nr. 297/2018, legislația română nu a mai prevăzut cazuri de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Acest lucru conduce la concluzia aplicabilității doar a termenelor de prescripție generală, mult mai scurte decât cele speciale, precum și la aplicarea legii penale mai favorabile în privința instituției prescripției. În acest context, au fost invocate o serie de argumente care ar avea ca efect limitarea efectelor deciziilor Curții Constituționale.