Natura juridică și raportul dintre infracțiunea de trafic național de droguri, reglementată în art. 2 și infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului, reglementată în art. 4 din Legea nr. 143/2000 (Claudia-Cristina Povăliceanu)

Rezumat: În prezenta lucrarea ne propunem să analizăm posibilitatea reținerii unei absorbții naturale a infracțiunii reglementate prin art. 4 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea reglementată prin art. 2 din aceeași lege, în acele situații în care se săvârșește unul dintre elementele materiale comune celor două infracțiuni atât în scopul consumului propriu, cât și în scopul traficului. Se va examina în ce măsură de lege lata reținerea celor două infracțiuni în concurs conduce la o sancționarea dublă a autorului pentru săvârșirea aceluiași verbum regens.

Vor fi expuse inechitățile cauzate de lipsa unor criterii clare și previzibile de demarcare a celor două infracțiuni.

Manipularea conținutului prin tehnologia deepfake. Răspunderea penală și relația cu infracțiunile de fals informatic, violarea vieții private și înșelăciune (Nicolae Claudiu Bularda)

Rezumat: Prezentul articol analizează impactul și provocările aduse de tehnologiile bazate pe inteligența artificială (IA), cu un accent particular pe tehnologia deepfake, prin raportare la inițiativele legislative globale și eforturile de reglementare a cadrului legal pentru a echilibra inovația tehnologică cu protecția drepturilor individuale.

Manipularea prin deepfake, reprezentând o formă de contrafacere a unor seturi de imagini sau sunete,
adică a unor date informatice lato sensu, autorul a oferit o analiză asupra posibilității reținerii unor infracțiuni specifice precum falsul informatic, violarea vieții private și înșelăciunea.

Înșelăciunea – controverse (Ana-Simina Onofreiu)

Rezumat: Prezentul articol propune o analiză de ansamblu a relației dintre infracțiunea de înșelăciune și diverse instituții ale dreptului civil. Astfel, după trecerea în revistă a unor scurte considerații istorice cu privire la evoluția incriminării acestei fapte antisociale, atenția este centrată asupra interferențelor existente între înșelăciune și conceptul dolului din dreptul civil, prin prisma diferențelor și a asemănărilor identificate. În final, sunt prezentate câteva situații din activitatea instanțelor, în care identificăm o suprapunere mai mult sau mai puțin problematică a acestora.

Reprezentarea persoanei juridice aflate în procedura insolvenței în procesul penal. Lipsa avizului prealabil al administratorului judiciar (Ioana Anițulesei and Alina Tiocan)

Rezumat: Independent de calitatea pe care societatea aflată în insolvență o dobândește în cadrul procesului penal, exercitarea de către mandatar a drepturilor persoanei juridice implică anumite particularități în funcție de stadiul în care se află procedura de insolvență.

Anterior inițierii oricărui demers judiciar, este necesar să fie obținut avizul prealabil al administratorului
judiciar sau ca reprezentarea convențională să opereze în baza unui contract de asistență juridică încheiat de societate, prin lichidatorul judiciar, după caz. Chestiunile punctate mai sus au incidență asupra examinării criteriilor de admisibilitate a actelor procesuale formulate de entitate, condiții analizate de organul judiciar în orice fază sau etapă a procedurilor penale.