Rezumat: Conectarea la Internet, capacitatea de a controla de la distanță sisteme informatice precum și automatizarea cu ajutorul programelor malițioase a comiterii de activități din sfera ilicitului penal prin intermediul sistemelor informatice, fără știrea utilizatorului sau proprietarului de drept al acestora, ridică o serie întreagă de probleme atât investigatorilor cât și practicienilor dreptului în stabilirea dincolo de orice îndoială rezonabilă a autorului real al unei fapte penale din sfera criminalității informatice în cauzele în care învinuitul neagă comiterea faptei.

Rezumat: Continuând prima parte a studiului în materia concursului de calificări, autorul prezintă criteriile directoare pentru ultimele două categorii principale formulate de literatura de specialitate juridică în scopul de a facilita interpretarea dispozițiilor penale: calificările redundante și cele echivalente.
În plus, articolul oferă exemple de soluții jurisprudenţiale pronunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană de Justiție atunci când au analizat incidenţa principiului non bis in idem, iar aceste coordonate se aplică cu atât mai mult în cadrul unui unic proces penal desfășurat pe teritoriul unui stat membru.

Rezumat: Având în vedere faptul că Acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă una dintre marile inovaţii aduse de noul Cod de procedură penală, autorul îşi propune să analizeze modul în care a fost implementată această instituţie în sistemul nostru de drept. Întrucât este o instituţie nouă în procesul penal român, vom încerca o analiză detaliată a principalelor aspecte care au creat interpretări neunitare. Nu în ultimul rând, vom încerca să reflectăm particularităţile acestei instituţii şi prin intermediul jurisprudenţei.

Rezumat: În prezenta lucrare vor fi avute mai întâi în vedere elementul obiectiv și cel subiectiv al circumstanțelor. Apoi, având o imagine cât mai clar conturată a lor, vom încerca să stabilim care este modalitatea în care funcționează în cadrul participației. Pentru aceasta, ne vom ocupa mai întâi de clasica distincție care dezbină art. 50 din noul Codul penal: circumstanțe reale și circumstanțe personale. Mai precis, vom analiza pe îndelete optica doctrinei și a practicii de până acum, după care vom încerca să propunem unele linii directoare. Abia după ce linia dintre cele două categorii este clară, vom putea să analizăm modalitatea concretă în care circumstanțele influențează răspunderea penală a participanților.

Rezumat: Prezentul articol se doreşte a fi o analiză detaliată a infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 295 Cod pen. Nu doar noutatea reglementării, ci şi frecvenţa comiterii infracţiunilor de serviciu în general, una dintre cele mai „la îndemâna” autorilor fiind delapidarea, solicită o dezbatere constantă a acestei infracţiuni. Autorul a analizat prin comparaţie actuala şi vechea reglementare, subliniind evoluţia, dar şi aspectele prin care legiuitorul anterior s-a dovedit mai inspirat decât actualul legiuitor şi, uneori, mai permisiv decât o arată în actuala reglementare noul legiuitor sau, cel puţin, mai previzibil.

Rezumat: În acest articol autorul a analizat trăsăturile principale ale utilizării investigatorilor sub acoperire a colaboratorilor și a informatorilor în reglementarea Noului Cod de procedură penală, ținând cont de particularitățile privind persoanele arătate anterior, natura acestora, modul în care sunt recrutate și motivele care le determină să colaboreze cu organele de urmărire penală. Autorul arată condițiile legale pentru autorizarea măsurii, modul cum poate fi utilizată de organele de urmărire penală pentru obținerea de date și informații, dar arată și limitările acesteia în obținerea de probe și legătura acesteia cu procedeele probatorii.