Venitul din transferul de monedă virtuală și evaziunea fiscală (Dan-Sebastian Chertes)

Rezumat: Prin acest articol autorul își propune să analizeze reglementarea venitului din transferul de monedă virtuală, raportat atât la prevederile fiscale, cât și la implicațiile penale ale nedeclarării acestuia. Este considerat relevant momentul la care venitul a fost realizat, moment la care se naște obligația de declarare. De asemenea, sunt analizate diverse ipoteze care, la nivelul altor legislații, generează obligația de declarare a câștigului sau pierderii în legătură cu tranzacțiile cu monede virtuale. Sunt propuse modificări legislative care să clarifice aceste situații.

Scurte considerații cu privire la infracțiunea de pornografie infantilă în varianta prevăzută de art. 374 alin. 1 ind. 1 Cod penal (Diana Lucaciu)

Rezumat: În cuprinsul acestui articol vom analiza dispozițiile art. 374 alin. 11 C.pen. și vom prezenta, mai întâi, câteva scurte definiții și observații ale noțiunii de „pornografie infantilă”. În continuare, vom arăta că textul art. 374 alin. 11 C.pen. cuprinde o formă specială de trafic de minori, sancționată mai blând decât forma de bază, cea din art. 211 C.pen.

În al treilea rând, vom analiza dacă infracțiunea de pornografie infantilă în varianta din art. 374 alin. 11 C.pen. constituie sau nu o formă de exploatare a unei persoane vulnerabile.

În final, ne-am propus ca în acest articol să argumentăm dacă infracțiunea de pornografie infantilă în varianta incriminată prin dispozițiile art. 374 alin. 11 C.pen.

Instrumente procesuale în cazul scindării unității de infracțiune (Vlad Crăciun)

Rezumat: În articolul de față, autorul își propune o analiză a mecanismelor procesuale pentru situațiile în care unitatea naturală sau legală de infracțiune este supusă unor judecăți succesive. În acest sens, va încerca o examinare detaliată a dispozițiilor de la art. 37 C.pen. și 585 alin. (1) lit. d) C.proc.pen.

A fost expus mai întâi un context istoric al reglementării. Apoi au fost trasate cele două ipoteze avute în vedere de legiuitor, stabilindu-se domeniul lor de incidență și problemele de procedură pentru fiecare în parte. În final, au fost analizate câteva situații particulare, care nu pot fi tranșate prin mecanismul juridic analizat, fiind găsite soluții alternative.

Dreptul martorului de a nu se autoincrimina, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 236/2020. Aplicarea directă a prevederilor Constituției în cadrul procesului penal (Darius Florian)

Rezumat: Prin Decizia Constituționale nr. 236/2020 a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată în privința dispozițiilor art. 118 C.proc.pen. și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în respectivul articol, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională.

Prin aceeași Decizie, Curtea a statuat că până la adoptarea soluției legislative corespunzătoare, ca o consecință a deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, în vederea asigurării dreptului la tăcere și neautoincriminare al martorului, organele judiciare urmează să aplice în mod direct dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și art.