Rezumat: Prezentul articol propune o analiză de ansamblu a relației dintre infracțiunea de înșelăciune și diverse instituții ale dreptului civil. Astfel, după trecerea în revistă a unor scurte considerații istorice cu privire la evoluția incriminării acestei fapte antisociale, atenția este centrată asupra interferențelor existente între înșelăciune și conceptul dolului din dreptul civil, prin prisma diferențelor și a asemănărilor identificate. În final, sunt prezentate câteva situații din activitatea instanțelor, în care identificăm o suprapunere mai mult sau mai puțin problematică a acestora.
În continuare, este tratată relația infracțiunii de înșelăciune în convenții cu neexecutarea contractuală,
reprezentând, astfel, subiectul principal al acestei lucrări. Astfel, sunt expuse: evoluția incriminării înșelăciunii comise într-un cadru contractual, din momentul consacrării ei inițiale ca o faptă cu caracter penal și până în prezent, asemănări, deosebiri și criterii identificate doctrinar, ce pot ajuta în cadrul delimitării acesteia față de sfera ilicitului civil.
Ulterior, analiza continuă cu aprofundarea unor ipoteze particulare, problematice, de interferență a celor două instituții, prin raportarea constantă la practica judiciară: folosirea unor documente falsificate în scopul încheierii unor contracte de credit, idoneitatea inducerii în eroare, prin raportare la victima profesionist, elementul alea- riscul contractual- prezent în cadrul activității de contractare realizate de unitățile bancare și caracterul efectiv al demersurilor realizate în executarea obligațiilor asumate convențional, ca un element esențial al bunei-credințe.
În final, ca încheiere a studiului, sunt tratate vânzarea bunului altuia, pentru a observa dacă și în ce condiții aceasta poate contura tipicitatea înșelăciunii, alături de propunerea privind extinderea protecției oferite de norma incriminatoare și raporturilor imorale sau ilicite dintre părți, prin prisma pierderii patrimoniale, cauzate de o inducere în eroare, suferite de unul din subiecții de drept implicați.
Cuvinte cheie: înșelăciune; dol; neexecutare contractuală; consimțământ viciat; scop special al inducerii
în eroare; rea-credință; pierdere patrimonială; mijloace frauduloase; analiză globală; victima profesionist;
vânzarea bunului altuia; bună-credință; contraprestație ilicită/ imorală; protecție patrimonială.
Fraud - controversies
Abstract: This article proposes an overview analysis of the relationship between the crime of fraud and various institutions of civil law. Thus, after reviewing some brief historical considerations regarding the evolution of the criminalization of this antisocial act, the focus is on the existing interferences between fraud and the concept of deceit in civil law, through the lens of identified differences and similarities. In the end, some examples from the activity of courts are presented, where we identify an overlap that is more or less problematic.
The relationship between the crime of fraud and non-performance under contracts is discussed next,
thus representing the main subject of this paper. Therefore, the following are presented: the evolution of the criminalization of fraud within a contractual framework, from its initial recognition as a criminal act to the present, similarities, differences, and doctrinally identified criteria that can assist in delineating it from the sphere of civil wrongdoing.
Subsequently, the analysis continues with the in-depth examination of specific, problematic hypotheses of interference between the two institutions, through constant reference to judicial suitability of misleading, in relation to the professional victim, the element of chance- contractual risk – present in contracting activities carried out by banking units, and the actual nature of the efforts made in fulfilling conventionally assumed obligations, as an essential element of good faith.
In conclusion, as the study wraps up, the sale of someone else s property is addressed to observe whether and under what conditions this can shape the typicality of fraud, along with the proposal regarding the extension of the protection offered by the incriminating norm and the immoral or illicit relations between parties, through the lens of the patrimonial loss caused by a misdirection, suffered by one of the legal subjects involved.
Keywords: fraud; deceit; contractual non-performance; vitiated consent; special purpose of misdirection;
bad faith; patrimonial loss; fraudulent means; global analysis; professional victim; sale of someone else s
property; good faith; illicit/immoral consideration; patrimonial protection.