Rezumat: În acest articol vom analiza infracțiunea de pornografie infantilă în modalitățile incriminate în art. 374 alin. (1) și alin. (1¹) C.pen., prin prisma elementului specific fiecăruia dintre cele două texte, respectiv a materialelor pornografice și a spectacolului pornografic. În primul rând, vom analiza sensul celor două noțiuni, apoi vom semnala câteva diferențe de reglementare și, în final, vom aduce argumente în sensul reținerii în concurs a primelor două alineate din art. 374 C.pen., infracțiunea fiind una cu conținuturi alternative.

Cuvinte-cheie: pornografie infantilă;materiale pornografice; spectacol pornografic; diferențe de incriminare; infracțiune cu conținuturi alternative.

Rezumat: Prin intermediul acestui articol, autorii și-au propus să analizeze toate condițiile și criteriile existente la acest moment în vederea calificării token-urilor ca fiind utility tokens sau security tokens, prin raportare la legislația și jurisprudența celor mai relevante piețe de desfacere ale emitenților de cripto-active. Astfel, analiza acestora se axează atât pe modalitatea în care aceste tipuri de cripto-active au fost definite în dreptul comparat, cât și pe felul în care token-urile care întrunesc concomitent caracteristici specifice unor categorii eterogene de cripto-active vor fi incluse într-un final în una din acestea.

Rezumat: Prezentul studiu abordează o temă de actualitate - modalitatea în care Parchetul European desfăşoară urmărirea penală. Acest subiect a iscat multe controverse încă din momentul în care s-a lansat ideea înființării unei astfel de structuri de parchet la nivelul Uniunii Europene.

Rezumat: În acest articol autoarea prezintă o analiză a grupului infracțional organizat, așa cum este descris de articolul 367 din noul Cod penal român. Studiul începe prin investigarea valorii sociale protejate, alături de originile, rațiunea și evoluția acestei infracțiuni în sistemul juridic național. Autoarea examinează apoi fiecare conduită incriminată, evidențiază caracteristicile grupurilor infracționale menționate, concentrându-se totodată pe elementele distinctive ale diferitelor forme de pluralități de făptuitori. Cercetarea are în vedere dreptul penal comparat, jurisprudența relevantă, precum și doctrina juridică.

Rezumat: Prezentul articol vizează o analiză de ansamblu a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Astfel, se urmărește definirea noțiunii de înscris prin raportare la elementele esențiale ale acestuia, sunt evidențiate problemele generate de definiția legală conferită caracterului oficial, respectiv se analizează incidența formei agravate a infracțiunii și anume comiterea faptei de către un funcționar public. De asemenea, se aduc argumente în sensul adoptării teoriei intelectuale a falsului material, fiind analizate și celelalte modalități susținute de doctrină privind determinarea falsului cu relevanță penală.

Rezumat: Prin prezenta lucrare se supun analizei câteva ipoteze de realizare a scopului ascunderii sau al disimulării originii ilicite a bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, în contrast cu hotărârile de achitare în baza temeiului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., anume că fapta nu este prevăzută de legea penală, reţinându-se inexistența acestui scop. Ca o necesitate dictată de jurisprudenţă, se abordează succint şi distincţia dintre scopul infracţiunii de spălare a banilor şi cel al infracţiunii de evaziune fiscală. Totodată, se propun repere pentru realizarea aprecierii asupra existenţei scopului infracţiunii.

Rezumat: Prin recenta decizie nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României aceasta a stabilit că începând cu data publicării în Monitorul Oficial a deciziei sale anterioare, nr. 297/2018, legislația română nu a mai prevăzut cazuri de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Acest lucru conduce la concluzia aplicabilității doar a termenelor de prescripție generală, mult mai scurte decât cele speciale, precum și la aplicarea legii penale mai favorabile în privința instituției prescripției. În acest context, au fost invocate o serie de argumente care ar avea ca efect limitarea efectelor deciziilor Curții Constituționale.

Rezumat: Prin acest articol autorul își propune să analizeze reglementarea venitului din transferul de monedă virtuală, raportat atât la prevederile fiscale, cât și la implicațiile penale ale nedeclarării acestuia. Este considerat relevant momentul la care venitul a fost realizat, moment la care se naște obligația de declarare. De asemenea, sunt analizate diverse ipoteze care, la nivelul altor legislații, generează obligația de declarare a câștigului sau pierderii în legătură cu tranzacțiile cu monede virtuale. Sunt propuse modificări legislative care să clarifice aceste situații.

Rezumat: În cuprinsul acestui articol vom analiza dispozițiile art. 374 alin. 1¹ C.pen. și vom prezenta, mai întâi, câteva scurte definiții și observații ale noțiunii de „pornografie infantilă”. În continuare, vom arăta că textul art. 374 alin. 1¹ C.pen. cuprinde o formă specială de trafic de minori, sancționată mai blând decât forma de bază, cea din art. 211 C.pen.

În al treilea rând, vom analiza dacă infracțiunea de pornografie infantilă în varianta din art. 374 alin. 1¹ C.pen. constituie sau nu o formă de exploatare a unei persoane vulnerabile.

În final, ne-am propus ca în acest articol să argumentăm dacă infracțiunea de pornografie infantilă în varianta incriminată prin dispozițiile art. 374 alin. 1¹ C.pen.

Rezumat: În articolul de față, autorul își propune o analiză a mecanismelor procesuale pentru situațiile în care unitatea naturală sau legală de infracțiune este supusă unor judecăți succesive. În acest sens, va încerca o examinare detaliată a dispozițiilor de la art. 37 C.pen. și 585 alin. (1) lit. d) C.proc.pen.

A fost expus mai întâi un context istoric al reglementării. Apoi au fost trasate cele două ipoteze avute în vedere de legiuitor, stabilindu-se domeniul lor de incidență și problemele de procedură pentru fiecare în parte. În final, au fost analizate câteva situații particulare, care nu pot fi tranșate prin mecanismul juridic analizat, fiind găsite soluții alternative.