Dreptul martorului de a nu se autoincrimina, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 236/2020. Aplicarea directă a prevederilor Constituției în cadrul procesului penal (Darius Florian)

Rezumat: Prin Decizia Constituționale nr. 236/2020 a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată în privința dispozițiilor art. 118 C.proc.pen. și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în respectivul articol, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională.

Prin aceeași Decizie, Curtea a statuat că până la adoptarea soluției legislative corespunzătoare, ca o consecință a deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, în vederea asigurării dreptului la tăcere și neautoincriminare al martorului, organele judiciare urmează să aplice în mod direct dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și art.

Tehnologia blockchain, monedele virtuale și dreptul penal (George Zlati)

Rezumat: Prin intermediul acestui articol autorul și-a propus în primul rând să lămurească din punct de vedere tehnic și terminologic noțiuni relevante pentru ecosistemul blockchain. Au fost analizate în acest sens
noțiuni sau sintagme precum blockchain, mecanism de consens Proof of Work sau Proof of Stake, monedă virtuală, cripto-activ, portofel digital, platformă de schimb centralizată sau descentralizată, adresă publică din blockchain, cheie criptografică publică și privată, seed phrase etc.

Considerații tehnice și juridice privind reținerea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic în situația interogării unei baze de date prin depășirea limitelor autorizării (Maxim Dobrinoiu)

Odată cu digitalizarea / informatizarea instituțiilor și autorităților publice, dar și a entităților prelucrătoare de mari cantități de informație (instituții financiar-bancare, societăți de asigurare, furnizori de servicii sau utilități, clinici, universități etc.), a apărut și tentația ”avantajului informațional” – sintagmă ce ar putea fi descrisă prin preocuparea de a afla ori de a intra în posesia datelor de orice natură sau informațiilor ce privesc alte persoane, însă în afara cadrului general sau special de reglementare care ar permite prelucrarea ori vehicularea unor asemenea informații între persoane fizice sau juridice.

Mărturia mincinoasă și favorizarea făptuitorului: specialitate unilaterală sau bilaterală? (Ionuț Borlan)

Rezumat: Principiul specialităţii este cel mai cunoscut principiu de soluţionare a concursului de calificări, fiind singurul dintre cele patru principii care beneficiază de o recunoaștere universală atât în doctrina română, cât și cea străină, fiind aplicat frecvent și în practica judiciară penală.

De altfel, tendinţa literaturii de specialitate române este aceea de utilizare exclusivă a principiului specialităţii pentru soluţionarea conflictului între două sau mai multe norme și, mai ales, atunci când una dintre normele aflate în conflict prezintă un element de specializare în raport cu cealaltă.

Relația abuzului în serviciu cu alte infracțiuni (Doris-Alina Șerban)

Rezumat: Prezentul studiu abordează una dintre principalele probleme de aplicare ale infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv raportul care există între această infracțiune și alte infracțiuni din Codul penal. Încă de la început trebuie admis că problema este una delicată, tocmai din cauza lipsei unei reglementări explicite privind modul de soluționare al unor eventuale suprapuneri de norme.

Recidiva internațională (Ionuț Iftimie)

Rezumat: În acest articol, autorul a realizat o analiză a instituției recidivei internaționale, acea situație în care prima hotărâre de condamnare este pronunțată de către instanțele străine, accentul fiind pus pe recunoașterea hotărârilor străine de condamnare. Având în vedere libera circulație a persoanelor în interiorul granițelor Uniunii Europene, în mod inevitabil s-a dezvoltat și migrația fenomenului infracțional.

Confirmarea de către procuror a efectuării în continuare a urmăririi penale. Natura juridică a termenului de 3 zile prevăzut de articolul 305 alineat (3) Cod procedură penală (Ioana Anițulesei)

Rezumat: Prezentul studiu își propune să analize natura juridică a termenului de 3 zile prevăzut de dispozițiile art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală în care organul de cercetare penală are obligația să prezinte procurorului ordonanța prin care a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect împreună cu dosarul de urmărire penală, iar cel dintâi are obligația să confirme actul emis.

În demersul său, autorul pornește de la analizarea diferitelor categorii de termene prevăzute de normele procesual penale, concluzionând că termenul în discuție este unul procedural peremptoriu.

Amânarea aplicării pedepsei. Un caz practic de arbitrariu al măsurilor administrative generat de inconsistențe legislative (Alexandru-Cristian Adochiței)

Rezumat: Schimbarea filozofiei conceptelor în dreptul penal din România a generat foarte multe cazuri de inconsistențe legislative. Acest articol va analiza corelațiile existente între consecințele amânării aplicării pedepsei, infracțiunea constând în conducerea sub influența băuturilor alcoolice și măsurile administrative dispuse de autorități pentru a asigura o suspendare proporțională a exercitării dreptului de a conduce anumite vehicule.

Postponement of penalty enforcement. A practical case of arbitrary administrative measures generated by legislative inconsistences

Abstract: The changed philosophy of concepts in the Romanian Criminal Law generated a lot of cases of legislative inconsistences.

Contestație în anulare împotriva încheierii de cameră preliminară prin care s-a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală, persoana vătămată nefiind legal citată. Admisibilitatea în principiu. Admiterea contestației (Teodora Godîncă-Herlea and Doris-Alina Șerban)

Rezumat: Încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care se decide asupra cererii procurorului de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală este definitivă și, aparent, lipsită de orice cale de atac, ordinară sau extraordinară. Având însă la bază prevederile Constituționale, cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, considerentele exprimate de Curtea Constituțională a României și de către Înalta Curte de Casație și Justiție în diverse cauze, autorii demonstrează că motivul de nelegală citare a persoanei vătămate în această procedură va determina admisibilitatea în principiu a contestației în anulare.

Lipsa semnăturii în cazul plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată (Andra Maria Coț)

Rezumat: Prezentul artiol are drept scop stabilirea efectelor lipsei semnăturii în cazul plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, inclusiv prin raportare la dreptul de acces la justiție, componentă a dreptului la un proces echitabil.

Lack of signature in the case of a complaint against a decision not to prosecute

Abstract: This article aims to establish the effects of the lack of signature in the case of a complaint against a decision not to prosecute, including by reference to the right of access to a court, component of the right to a fair trial.

.