Rezumat: În prima parte a studiului a fost analizată posibilitatea concretă de a reţine în sarcina acţionarului majoritar al unei societăţi infracţiunea de delapidare, în situaţia în care acesta a dispus efectuarea unor împrumuturi fără dobândă, din conturile societăţii, către alte societăţi aflate sub controlul acesteia.

În cea de-a doua parte, a fost analizată legalitatea acordării unor împrumuturi între firme afiliate, din perspectiva dispoziţiilor fiscale incidente.

Rezumat: Adesea, exemplele folosite pentru a ilustra raportul de cauzalitate în materie penală se concentrează pe infracțiunile violente, contra vieții sau integrității fizice. Deși această abordare este de înțeles, poate ridica probleme atunci când ne raportăm la infracțiuni de rezultat cu o natură complet distinctă, precum abuzul sau neglijența în serviciu. Fără de îndoială, însă, stabilirea cauzalității, ca element de tipicitate rămâne esențială și în această materie.

Prima parte a prezentului studiu vizează probleme ce țin de teoria generală a cauzalității și o succintă analiză a celor două infracțiuni.

Rezumat:Prezentul articol are ca premisă decizia Curții Constituționale a României, prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casației și Justiție, generat de refuzul celei din urmă de a constitui complete specializate în materia infracțiunilor de corupție. Acest conflict a învederat că nici la nivelul unor instanțe inferioare nu au fost constituite completuri specializate.

În consecință, prin intermediul prezentului articol ne-am propus efectuarea unei analize cu privire la problematica  specializării completurilor de judecată în materia infracțiunilor de corupție, accentul fiind pus pe efectele constatării unei eventuale nelegale compuneri a completului.

Rezumat: Amplificarea epidemiei cu o nouă boală infectocontagioasă (COVID-19) a generat, în primele luni ale anului 2020, necesitatea adoptării unor măsuri excepţionale la nivel statal, care au modificat realitatea obişnuită a sistemului medical, a vieţii cotidiene şi chiar a sistemului de drept.

În contextul eforturilor depuse pentru prevenirea şi combaterea răspândirii acestei boli, în atenţia opiniei publice au fost aduse mai multe soiuri de comportamente umane mai mult sau mai puţin controversate, iscându-se, adeseori, discuţii problematice vizavi de caracterul penal al unor conduite.

Rezumat: Uneori, deși solicitările organelor judiciare vizează identificarea autorului scrisului sau a semnăturii de pe  unele documente, aceasta implică și stabilirea veridicității datei consemnate pe aceste înscrisuri, sau – în cazul unor acte oficiale – verificarea autenticității acestora. De regulă, aceste situații sunt impuse de aspectul documentului expertizat, care ridică suspiciuni încă de la examinarea vizuală, macroscopică. Este cazul acelor documente incluse permanent în folie transparentă (de laminare), fără a expune nicio regiune a suportului papetar și, cu atât mai puțin, niciun fragment de traseu grafic inscripționat pe suprafața acestuia.

Rezumat: În afara dezbaterilor îndelungate cu privire la presupusa încălcare a drepturilor civile şi a vieţii private, Dolan şi Felch avertizează cum că probele ADN au incriminat ocazional şi persoane nevinovate, incriminare care ulterior s-a dovedit a fi rodul inter-contaminării realizate la faţa locului sau în laborator, a interpretării eronate a rezultatelor analizelor de laborator, cât şi prin supraestimarea mijloacelor de probă sau a interpretării defectuoase a semnificaţiei lor în procedurile penale.

Rezumat: Examinarea documentelor prezentate în copii, actualmente, este abordată diferit de către experții criminaliști. În lucrarea dată, dorim să argumentăm necesitatea acceptării pentru expertizare a astfel de documente, dar și a elaborării unor recomandări metodice unice, care să ghideze experții judiciari în acest proces, astfel încât să fie evitate confuziile pe segmentul respectiv. Raționamentele noastre cu privire la problema dată încercăm să le susținem prin exemple din practica judiciară.

FORENSIC EXAMINATION OF DOCUMENT COPIES. THEORETICAL AND PRACTICAL ASPECTS

Abstract: The paper, will discuss some arguments concerning the examination of the grafoscopic objects in the copy.

Rezumat: Determinarea vechimii documentelor este o sarcină frecvent solicitată în cadrul expertizelor judiciare. Soluţionarea acestei probleme nu este una simplă şi, de aceea, este foarte importantă experienţa de expertiză judiciară acumulată pentru o activitate ulterioară eficientă în acest domeniu.
În prezenta comunicare sunt arătate unele posibilităţi de determinare a vechimii documentelor prin intermediul exemplelor din practica de expertiză judiciară tehnică a documentelor, a materialelor documentelor și a scrisului, grafoscopică.

DETERMINING THE AGE OF QUESTIONED DOCUMENTS THROUGH FORENSIC EXAMINATION

Abstract: Determining the length of documents is a frequently asked task in judicial expertise.

Rezumat:  Prezenta lucrare îşi propune să analizeze posibilitatea solicitării administrării probei cu expertiza tehnică şi criminalistică a suporţilor optici ce conţin datele obţinute în urma activităţii de supraveghere tehnică, efectuată de către organele de urmărire penală. Studiul de faţă porneşte de la premisa conform căreia, deşi la dosarul instanţei, de cele mai multe ori, sunt depuse procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice sau a conversaţiilor purtate în mediul ambiental, precum şi fişierele audio sau audio-video stocate pe suporţii optici, se impune ca părţile să poată contesta în faţa judecătorului însăşi autenticitatea acestor mijloace de probă.

REZUMAT:Prin acest articol autorii doresc să promoveze folosirea tehnicilor de biologie moleculară în cadrul unor expertize genetice judiciare. Pornind de la definiția expertizei genetice date de Codul de procedură penală, care face referire strict la Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, autorii atrag atenția asupra limitărilor impuse de legislația privind realizarea profilurilor genetice în afara unui anumit tipar. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere scopul administrării probei în procesul penal și a interpretării teleologice a legislației procesuale – care permit folosirea oricărei metode sau abordări științifice în realizarea oricărei expertizei genetice.