Rezumat: În prezenta lucrare vor fi avute mai întâi în vedere elementul obiectiv și cel subiectiv al circumstanțelor. Apoi, având o imagine cât mai clar conturată a lor, vom încerca să stabilim care este modalitatea în care funcționează în cadrul participației. Pentru aceasta, ne vom ocupa mai întâi de clasica distincție care dezbină art. 50 din noul Codul penal: circumstanțe reale și circumstanțe personale. Mai precis, vom analiza pe îndelete optica doctrinei și a practicii de până acum, după care vom încerca să propunem unele linii directoare. Abia după ce linia dintre cele două categorii este clară, vom putea să analizăm modalitatea concretă în care circumstanțele influențează răspunderea penală a participanților.

Rezumat: Prezentul articol se doreşte a fi o analiză detaliată a infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 295 Cod pen. Nu doar noutatea reglementării, ci şi frecvenţa comiterii infracţiunilor de serviciu în general, una dintre cele mai „la îndemâna” autorilor fiind delapidarea, solicită o dezbatere constantă a acestei infracţiuni. Autorul a analizat prin comparaţie actuala şi vechea reglementare, subliniind evoluţia, dar şi aspectele prin care legiuitorul anterior s-a dovedit mai inspirat decât actualul legiuitor şi, uneori, mai permisiv decât o arată în actuala reglementare noul legiuitor sau, cel puţin, mai previzibil.

Rezumat: În acest articol autorul a analizat trăsăturile principale ale utilizării investigatorilor sub acoperire a colaboratorilor și a informatorilor în reglementarea Noului Cod de procedură penală, ținând cont de particularitățile privind persoanele arătate anterior, natura acestora, modul în care sunt recrutate și motivele care le determină să colaboreze cu organele de urmărire penală. Autorul arată condițiile legale pentru autorizarea măsurii, modul cum poate fi utilizată de organele de urmărire penală pentru obținerea de date și informații, dar arată și limitările acesteia în obținerea de probe și legătura acesteia cu procedeele probatorii.

Rezumat: Prezentul articol analizează necesitatea modificării procedurii camerei preliminare, astfel cum este ea reglementată în prezent în Codul de procedură penală, având în vedere și influența deciziei Curții Constituționale nr. 641/2014 asupra desfășurării acesteia. Trecând prin toate cele 7 articole ale procedurii (art. 342-348 Cod procedură penală), autorul indică modificările ce ar putea realiza o procedură coerentă și echitabilă.

Rezumat: În acest articol autorul a analizat relaţia existentă între privilegiul contra autoincriminării şi criptarea datelor informatice. Având în vedere complexitatea subiectului, acesta a încercat o analiză în profunzime, pornind chiar de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia privilegiului contra autoincriminării. Având în vedere raţionamentele desprinse din diversele cauze aflate pe rolul Curţii, autorul a încercat să tranşeze problematica aplicării privilegiului supus analizei raportat la diverse situaţii concrete, ca de exemplu: atunci când o persoană este constrânsă să transmită cheia de decriptare ori să decripteze în mod nemijlocit informaţia şi să remită ulterior conţinutul într-un format lizibil.

Rezumat: Articolul care reglementează circumstanțele reale și personale vine uneori să tranșeze discuții purtate în doctrină, după cum vine alteori să le pună într-o altă lumină. Într-un fel sau altul, problemele care urmează a fi discutate vor avea ca nucleu art. 50 din Codul penal. Prima chestiune pe care o vom avea în vedere va fi participația la infracțiunile praeterintenționate. (I) În continuare, vom analiza particularitățile participației la infracțiunile continuate și de obicei, întrucât este discutabil în ce măsură forma continuată și de obicei pot fi considerate circumstanțe reale. (II) Deoarece a creat divergențe în doctrină, vom trata și problema coautoratului la infracțiunile cu subiect activ special.

Rezumat: Luând în considerare faptul că atât la nivel naţional cât şi la nivel european discutăm despre o expansiune a normelor de incriminare, fapt ce generează dificultăţi practice, autorul îşi propune o analiză prin care să clarifice unele aspecte referitoare la concursul de calificări. De asemenea, în contextul noului Cod penal, având în vedere lipsa de reglementare a concursului de calificări, autorul îşi propune să identifice pricipalele criterii utilizate în literatura de specialitate în vederea facilitării interpretării anumitor texte de incriminare. Dreptul comparat este folosit la răndul său drept sursă în vederea stabilirii a două categorii ale concursului de calificări: concursul de calificări alternativ şi cel incompatibil.

Rezumat: Noul proces penal reflectă eforturile legiuitorului de reorientare a concepției procesuale a Codului de procedură penală către sistemul bazat pe procedura acuzatorială, dar adaptată în mod corespunzător sistemului nostru continental. În acest context, dispozițiile procesuale privind exercitarea acțiunii civile nu au fost ocolite de legiuitor, fiind guvernate însă, în mod pregnant, de principiul soluționării cu celeritate a conflictului de drept penal ivit. Prin intermediul acestui studiu, autorul dorește să supună atenției cititorilor câteva aspecte de teorie privind constituirea ca parte civilă în noul proces penal, precum și modul în care ar trebui aplicate acestea în practica judiciară.

Cuvânt-înainte: Prezenta listă cu lucrări privind criminalitatea informatică şi aspecte conexe acesteia îşi propune să aducă în prim plan incursiunile doctrinare ale unor autori români. Demersul s-a dorit a fi unul exhaustiv, fără a exclude materiale raportat la diverse criterii ce pot fi cu uşurinţă catalogate drept subiective. Lucrările omise urmează a face obiectul unei liste actualizate în numerele ulterioare ale revistei.

Pentru a aduce un plus valoare prezentului demers, s-a încercat plasarea lucrărilor în funcţie de anumite categorii. De asemenea, deşi doar ocazional, au fost inserate comentarii succinte privitoare la conţinutul anumitor materiale.