Rezumat: Prezentul articol își propune, mai întâi, o succintă analiză a principiului ne bis in idem în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, mai ales în lumina hotărârii Mihalache c. României[1], urmând a concluziona în ce măsura aceasta reprezintă sau nu o aliniere a Curții de la Strasbourg cu viziunea Curții de la Luxembourg.
În continuare, articolul cuprinde, de asemenea, o analiză a hotărârilor pronunțate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele în care principiul ne bis in idem a fost incident.
Rezumat: În prima parte a studiului a fost analizată posibilitatea concretă de a reţine în sarcina acţionarului majoritar al unei societăţi infracţiunea de delapidare, în situaţia în care acesta a dispus efectuarea unor împrumuturi fără dobândă, din conturile societăţii, către alte societăţi aflate sub controlul acesteia.
În cea de-a doua parte, a fost analizată legalitatea
acordării unor împrumuturi între firme afiliate, din perspectiva dispoziţiilor
fiscale incidente.
Rezumat: Adesea, exemplele folosite pentru a ilustra raportul de cauzalitate în materie penală se concentrează pe infracțiunile violente, contra vieții sau integrității fizice. Deși această abordare este de înțeles, poate ridica probleme atunci când ne raportăm la infracțiuni de rezultat cu o natură complet distinctă, precum abuzul sau neglijența în serviciu. Fără de îndoială, însă, stabilirea cauzalității, ca element de tipicitate rămâne esențială și în această materie.
Prima parte a prezentului studiu vizează probleme ce țin de teoria generală a cauzalității și o succintă analiză a celor două infracțiuni.
Rezumat:Prezentul articol are ca premisă decizia Curții Constituționale a României, prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casației și Justiție, generat de refuzul celei din urmă de a constitui complete specializate în materia infracțiunilor de corupție. Acest conflict a învederat că nici la nivelul unor instanțe inferioare nu au fost constituite completuri specializate.
În
consecință, prin intermediul prezentului articol ne-am propus efectuarea unei
analize cu privire la problematica specializării completurilor de judecată în
materia infracțiunilor de corupție, accentul fiind pus pe efectele constatării
unei eventuale nelegale compuneri a completului.
Rezumat: Amplificarea epidemiei cu o nouă boală infectocontagioasă (COVID-19) a generat, în primele luni ale anului 2020, necesitatea adoptării unor măsuri excepţionale la nivel statal, care au modificat realitatea obişnuită a sistemului medical, a vieţii cotidiene şi chiar a sistemului de drept.
În contextul eforturilor depuse pentru prevenirea şi combaterea răspândirii acestei boli, în atenţia opiniei publice au fost aduse mai multe soiuri de comportamente umane mai mult sau mai puţin controversate, iscându-se, adeseori, discuţii problematice vizavi de caracterul penal al unor conduite.
